vineri, 28 august 2009

Varsator Veritabil ;)


Cautam astazi in calculator un document word in care imi scrisesem ceva despre culoarea albastru si am gasit si cate ceva despre varsator, zodia mea. Si am descoperit ca sunt un “varsator veritabil” (cu putine exceptii pe ‘ici pe ‘colo :P).

« Idealist, independent, inventiv, pozitiv, si de cate ori este nevoie agresiv si combativ. Scopul tau principal este impartasirea ideilor tale cu ceilalti, intr-un efort de a-i ilumina spre propriul lor bine.

« Esti realist, practic, hotarat, insistent si poti deveni melancolic, incapatanat, agresiv sau revoltat cand actiunile tale sunt ingradite.

« Defecte ale nativului din zodia Varsator: idei fixe, spirit rebel, atitudine distanta (asa e, dar eu nu le vad neaparat ca pe niste defecte; atitudinea distanta poate rezulta din faptul ca de multe ori nu stiu sa-mi arat sentimentele)

« Varsatorul este atras de schimbari si de neprevazut; nu suporta rutina si adeseori nu ii place sa duca la bun sfarsit ce a inceput; respinge pe toata lumea sau orice piedica ce ii ameninta independenta; isi asuma riscuri si isi incearca norocul.

« Nativul Varsator doreste sa-si pastreze independenta si de aceea nu se ancoreaza prea puternic intr-o relatie. Isi exprima sentimentele intr-un mod original, greu de inteles uneori. Pentru a-l cuceri, partenerul Varsatorului trebuie sa aiba si el o doza cat de mica de originalitate cu care sa-i atraga atentia, pentru ca, desi e apropiat de multa lume, nu e atras in plan sentimental de orisicine. Un dram de nebunie nu strica. Nu trebuie sa i se impuna reguli si conventii, pentru ca se va simti constrans si s-ar putea sa-si piarda interesul pentru partener. Este adeptul noului si al schimbarilor, este vesel si optimist, incercand sa molipseasca pe toata lumea de optimism, deci nu ii plac oamenii imbufnati si tristi.

« Nativului Varsator ii place sa i se recunoasca meritele, modestia nefiindu-i deloc caracteristica. (uneori:P)

« Unui Varsator trebuie sa ii fie acceptata atitudinea deschisa spre toti, deci nu-i place posesivitatea. Daca are libertate si planuri de viitor, un Varsator este cel mai fericit.

« Nativul din zodia Varsatorului este cel mai nonconformist din tot Zodiacul. Este original, neconventional si destul de aerian, boem. Iubeste independenta, libertatea fizica si psihica. (nu stiu cat de originala sunt, dar stiu sigur ca as vrea sa fiu:D)

« Pentru fiecare reprezentant al acestei zodii conteaza foarte mult libertatea sa, atat fizica, cat mai ales spirituala. Aceasta este, poate, latura lor cea mai pregnanta, mai ales in relatiile sociale, unde nu suporta constrangerile absurde, dar acest lucru nu inseamna ca nu isi asuma responsabilitati.

« Este imprevizibil pentru ca desi este un pacifist convins, se poate comporta brutal cu persoanele care nu-i impartasesc ideile sau metodele de lucru. (uneori tind sa devin agresiva daca stiu ca metoda mea de lucru e cea mai buna, iar ceilalti nu o accepta).

« Original, special sau chiar excentric, nu gaseste ca este potrivit personalitatii sale sa se aplece cu seriozitate asupra detaliilor. (din contra, eu cred ca sunt atenta la detalii:P; mai stiu si ca varsatorii sunt persoane ciudate, schimbatoare).

Obsesii I : Albastru

Da. Iubesc albastrul. Mai ales albastru deschis. A devenit o obsesie. Primul lucru pe care il fac cand intru intr-un magazin este sa caut haine/papuci/bijuterii/etc de culoare albastra. Pur si simplu ador aceasta culoare. E o culoare rece, e adevarat, dar pe mine ma fascineaza. Ma relaxeaza, imi induce o stare de calm. Cand ma gandesc la albastru, ma gandesc la libertate, la infinit, la ceva profund, patrunzator.

Ador albastru’. Iubesc albastru’. Lumea mea e albastra. Etc etc etc…:));)..

Cate ceva despre albastru:

« Albastru este considerata a fi culoarea cea mai adanca, privirea patrunzand in ea fara a intalni nici un obstacol, ratacindu-se in nemarginire ca si cum culoarea ar incerca mereu sa-i scape.

« "Gravitatea" culorii albastre a fost perceputa din cele mai vechi timpuri, egiptenii folosindu-l pentru a aminti de moarte. Acest "uz" al culorii albastre avea la baza si credinta ca aceasta culoare este culoarea adevarului, el avand o valoare "cereasca", sacra, reprezentand pragul ce ii desparte pe oameni de cei care ii guverneaza, de soarta oamenilor precum si de lumea de dincolo.

« Se ajunge la identificarea culorii albastre cu puterea nemarginita, infinita, "dornica" de a fi atinsa cel putin prin detinerea unei pietre de safir. Vechii evrei ajung la a identifica culoarea albastra puterii infinite care, pentru acestia este reprezentata de nemurire - lacasul nemuririi mai este numit si "Cetatea albastra".

joi, 27 august 2009

Happy!:)

Acum sunt mai fericita. Am vorbit cu o prietena pe care nu am vazut-o de la inceputul vacantei. A fost o conversatie scurta, la telefon, de 23 de minute, dar care a facut cat toata zilele de vacanta. Am barfit si noi ca fetele. Vrute si nevrute. Baieti. Timp liber. Prieteni. Si altele. Aceasta conversatie mi-a incarcat bateriile. A fost doza mea de fericire pe care o imploram de atata timp. Te iubesc! Pentru ca existi si pentru ca azi m-ai facut fericita.

The Marker


Acum ceva timp am aflat de trupa “The Marker” de pe profilul de youtube al GBOB. I-am ascultat, mi-au placut. Am aflat ca sunt romani si mi-au placut si mai mult. Ei reprezinta o gura de oxigen prin aerul poluat cu manele al Romaniei.

Trupa este formata din 4 baieti: Paul Mates (chitara, voce), Octav Capota (tobe), Andrei Prodan (chitara bass, backing vocals), Claudiu Ursache (chitara). Paul si Andrei sunt din Brasov, iar Octav si Claudiu din Bucuresti. Trupa s-a format in 2008 iar in acelasi an a castigat GBOB Romania, plecand apoi la Londra, pentru finala concursului, unde au castigat trofeul de bronz, facand o impresie buna.

De la ei am ascultat 4 melodii pana acum: Yah Weh, Break the cage, Choose to Love si If you didn’t love me. Trupa urmeaza sa reprezinte Romania la Cerbul de Aur de anul acesta. Merita sa castige, zic eu (chiar daca nu am fost curioasa sa vad impotriva caror cantareti concureaza pentru trofeu). Castigarea trofeului ar putea fi o rampa de lansare. Succes!

miercuri, 26 august 2009

E trist

E trist. E trist sa vezi cum viata se scurge pe langa tine, ca firele de nisip intr-o clepsidra. E trist sa-ti dai seama ca ai o anumita varsta si ca nu ai realizat nimic de care sa te simti 100% mandru. E trist sa-ti dai seama ca inca nu ai forta necesara de a sparge globul de cristal in care esti tinut prizonier. E trist sa intelegi ca esti doar o marioneta in mainile destinului pe care altii vor sa ti-l controleze. E trist sa vezi cum, incet incet, lumea nu mai e la fel cum o stiai: colorata. Da. Are si tonuri inchise. E trist sa vezi cum universul tau se prabuseste ca un castel din carti de joc. Si de ce? Pentru ca unii par a fi dispusi sa-ti distruga inocenta, bucuria, dorinta de a trai. E trist sa descoperi ca acei “unii” sunt mai aproape de tine decat crezi. Ii cunosti. Dar se ascund atat de bine in spatele unor masti, incat ti-e greu sa-i recunosti. E greu pana deschizi ochii, dar mai greu e cand reusesti sa vezi adevarata fata a realitatii. E trist sa-ti dai seama ca lupti impotriva morilor de vant. E atat de greu. Iar armele tale sunt visele, speranta si un zambet. Nimic material, nimic palpabil. E trist sa te privesti in oglinda si sa numeri lacrimile care-ti uda obrajii. E aproape imposibil sa-ti infrangi dorinta de a plange. E trist sa te uiti in jur si sa nu vezi pe nimeni dispus sa-ti stea alaturi. E trist sa-ti dai seama ca persoanele care pot fi sursa ta inepuizabila de energie sunt atat de aproape si totusi atat de departe.

E trist sa-ti dai seama ca nu mai ai timp. Now or never! Si-mi vine sa tip…

Nebunie

Nu ma cunosti. Nu te cunosc. Suntem doi straini. Si atat. Traim in lumi diferite. Suntem diferiti, dar ne completam perfect. Suntem atat de departe, dar totusi atat de aproape. O singura atingere. O singura privire. Un singur zambet. Si se dezlantuie o explozie stelara. Inca te privesc. Inca ma privesti. Iti plimbi mana prin parul meu. Ma joc cu degetele tale. Si-ti zambesc. Ti-ai oprit privirea in ochii mei. Ma privesti intens. Ochii tai ma ard. Vreau sa fug. Nu ma lasi. Ma strangi puternic de mana. Ma doare. Rezist. Si tot nu te recunosc. Inca ma ti de mana. Nu vrei sa-mi dai drumul. Ma supun vointei tale. Nu as putea sa concurez cu puterea ta. Te privesc. Iti feresti ochii. Privirea mea taioasa te sperie. Hmm. Imi dai drumul. Dar nu plec. Raman langa tine. Te mangai pe obraz. O umbra de fericire ti-a dezvelit chipul de o frumusete rara. M-ai vrajit. Nimic nu ma mai poate lua de langa tine. Iti ridici privirea. Zambesti. Incepe sa ploua. Si ploua. Cu stropi marunti si repezi. Ca si lacrimile din ochii de care te-ai indragostit. Linistea sta de straja intre noi. Ploaia ne striga. Ma desprind din bratele tale. Te sarut usor. Buzele-ti tremura. O lacrima curge pe obrazul tau. O iau cu mine. Nu-mi place sa te vad plangand. Nu ai voie. Eu plang de fericire. Ma indepartez incet de tine. Ies in ploaie. Ma uda pana la piele. Nu ma mai intereseaza. Ma intorc. Te mai privesc inca o data. Nu se mai vede ca plang. Ploaia s-a amestecat printre lacrimile mele. Ma intorc iarasi. Si plec. Te las in urma. Ma indepartez. Ploaia mi-a sters urmele. Nu ma vei mai gasi. M-ai pierdut. Te-am pierdut. M-ai iubit. Te-am iubit. O secunda. Un minut. O ora. O zi. O saptamana. O luna. Un an. Nu te-am uitat. Nu mai uitat. Inca mai incercam sa ne regasim. Nu stiu daca ne vom mai intalni. A fost ceva mistic. A fost. Si asa va ramane. Pentru totdeauna.

Suntem doar niste pioni ai seductiei intr-un joc naucitor ce se cheama nebunie.

Nu Mai Pot

Am nevoie de tine. Am nevoie de tine mai mult dekt crezi. Si tu unde esti? M-ai uitat deja? M-ai dat la schimb pe un sejur cu parintii? Sau poate pe o vacanta la rude? Nu stiu. Si nici nu ma intereseaza acum. Tot ce stiu e ca am nevoie de tine. Abia imi pot stapani dorinta de a forma numarul tau si de a te suna. Da. Cu riscul de a stii ca nu-mi vei raspunde. De ce? Din motive prostesti, de care m-am saturat. Ba nu poti vorbi pentru ca sunt parintii langa tine, ba ai uitat telefonul pe silentios. Dar vreau sa-ti vorbesc. Vreau sa plang. Sa-mi inec suferinta in dulcele vorbelor tale. Dar esti departe. Nu ma auzi. Nu simti ca te chem si ca am nevoie de tine. Vreau sa-ti spun ce ma doare. Problemele noastre vechi. Parintii. Da. Inca. Si sunt satula de toate. Si de tot. Ma simt ca un animal salbatic, tinut intr-o cusca la gradina zoologica. Tanjesc dupa libertate. Urlu. Dar nimeni nu ma aude. Sunt doar eu cu mine. Vreau sa scap din cusca in care sunt tinuta. Vreau sa scap de sub jugul apasator al statului de “adolescenta, fiica unui tata de 2 fete”. Vreau sa mi se acorde incredere. Vreau sa mi se dea libertatea necesara unui adolescent de 16 ani. Nu beau, nu fumez. Nu sunt genul de adolescenta destrabalata, cu doua degete de fard negru la ochi si cu aere de emoleta. Si mi-e sila. Mi-e sila de lumea in care traiesc. De gandirea invechita a tatalui, de toanele lui. Mi-e sila de cocalarii care stau la coltul strazi, rontaie seminte si printre doua coji scuipate pe jos, isi raspesc din pretiosul lor timp sa strige dupa tine “Hei! PssPsss!”. Mi-e sila de mosii care-ti fac cu ochiul din tramvaie. Mi-e sila de acei “parinti” care-si bat copiii fara mila. Mi-e sila de javrele cu aere de “macho” care-si permit sa-si bata iubitele, sotiile. Mi-e sila de milionarii care intorc banii cu lopata in timp ce atatia oameni mor de foame, intr-o saracie crunta, bolnavi. Asta e lumea in care traim. Pardon. Asta e doar o parte infima din ea. Si uite unde am ajuns. Cand sunt nervoasa imi vine sa ma iau de toata lumea. Trec de la un subiect la altul.

Tot ce pot sa mai zic e ca Nu Mai Pot…

Smile

Cand ma plictisesc, obisnuiesc sa scriu la search pe Youtube diferite cuvinte, poate poate mai dau peste vreo melodie care sa-mi placa. Intr-una din zile am scris cuvantul “smile” si am dat de melodia “Smile” a lui Charlie Chaplin. Melodia “Smile a fost tema filmului “Modern Times”. Chaplin a compus muzica, in timp ce versuri au fost adaugate mai tarziu de John Turner si Geoffrey Parsons. Melodia a fost intrepretata, printre altii, de Michael Jackson, Nat’King’Cole, Natalie Cole.

Ador melodia asta. Versurile sunt superbe, ca sa nu mai vorbesc de mesajul transmis.

Smile though your heart is aching

Smile even though its breaking

When there are clouds in the sky, you'll get by

If you smile with your fear and sorrow

Smile and maybe tomorrow

You'll find that life is still worthwhile

If you just

Light up your face with gladness

Hide every trace of sadness

Although a tear may be ever so near

That's the time you must keep on trying

Smile, what's the use of crying?

You'll find that life is still worthwhile

If you just

Smile though your heart is aching

Smile even though its breaking

When there are clouds in the sky, you'll get by

If you smile through your fear and sorrow

Smile and maybe tomorrow

You'll find that life is still worthwhile

If you just smile

That's the time you must keep on trying

Smile, what's the use of crying?

You'll find that life is still worthwhile

If you just smile

Pentru ca...

Pentru ca ador sa scriu…

Pentru ca ma plictisesc…

Pentru ca asa vreau eu…

Pentru ca e la moda…

Pentru ca vreau sa fac o surpriza cuiva (sper)…

Pentru ca…