A day without a laugh is a wasted day

Hoţii de frumuseţe - Pascal Bruckner

2010-11-14T22:03:00.001+02:00

"Frumuseţea este oare o crimă? Trebuie să pedepsim fiinţele superbe pentru că ne expun la spectacolul perfecţiunii lor? Undeva, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, trei oameni pun la cale un complot împotriva frumuseţii. Să fie la mijloc doar izbucnirea halucinatorie a unei perversiunii sadice? Nici vorbă. Avem de-a face cu o doctrină şi aplicarea ei obstinantă: complotiştii văd în frumuseţea inegal distribuită o inechitate ce trebuie eliminată. Ei capturează fete superbe, a căror prezenţă are asupra semenilor lor un efect aproape hipnotic, le închid într-o grotă din inima muntelui ţi le supun unui lung tratament de teroare pur psihică. Complet izolate fizic, văduvite de percepţia scurgerii timpului, dar, mai ales, private de privirile celorlalţi, ale se transformă, după nici doi ani, în nişte bătrânele cu trupuri deformate şi minţi rătăcite.

O viziune de apocalips? Mai degrabă un basm filosofic şi totodată scânteietor thriller ce dozează perfect suspansul, erotismul, teroarea. Pascal Bruckner ştie să planteze violenţa anomaliei şi cruzimea detaliului pervers într-un discurs impecabil, înzestrat cu splendoare stilistică şi rigoare logică."

Nu a fost nevoie să citesc mai mult şi am ştiu că aceasta va fi cartea pe care o vreau neapărat. Şi a mea a fost. Şi a fost dragoste la prima citire. Şi citesc, citesc, citesc şi între timp mai scriu câte ceva.

“Zarurile au fost aruncate şi din acel moment am devenit prizonierul ei.” În animalica bătălie dintre sexe, autorul aruncă femeia pe post de prădător şi pe bărbat pe post de pradă, încălcând astfel regula cum că femeia este subjugată bărbatului. Asemenea unei opera de artă, Bruckner decorează femeia (personajul Helen) cu un simţ al puterii foarte puţin tolerat de alţii, îi acordă totală libertate în gesture şi acţiuni.

“Benjamin, vrei să mă dezbraci te rog?

Să vă dezbrac? De ce?

Am chef să stau goală în faţa dumitale.”

Simţul umorului şi gravitatea unui discurs mereu bine pus la punct se împletesc spectaculos în caracterul acestui personaj. Înzestrată cu o nonşalanţă impresionantă, adusă la viaţa, această femeie ar safisface şi cele mai rafinate gusturi masculine. “Ştiinţa ei de a trăi în societate se rezuma la această maximă: să aleagă partea cea mai bună din fiecare lucru, să transforme cea mai măruntă clipă într-un prilej de bucurie.” – acest cliseu abracadabrant vine ca o completare a operei de artă desăvârşită în Helen.

Pe de altă parte, o regăsim pe Mathilde, cea de-a doua naratoare a carţii (primul fiind Benjamin, cel care povesteşte prin ce a trecut). Aceasta, în comparaţie cu Helen, se lasă subjugată de puterea masculină, este aproape incapabilă să ducă singură povara unei meserii nedorite şi a unui bărbat care o înşală – “Putea să facă din mine tot ce voia.” Înclin chiar să afirm că Helen este varianta feminină a lui Benjamin.

Este genul de carte care te face să nu o mai laşi din mâini până nu-i devorezi fiecare literă. Întâi începi să citeşti din curiozitate, continui din plăcere şi apoi pe la jumătatea cărţii, când deja citeai doar ca să o termini mai repede, începe adevărata acţiune, care te face prizonierul unor foi de hârtie decorate cu cea mai mare dăruire de o poveste incredibilă, ce se dezbracă de secrete şi de adânceşte în mister chiar în faţa ochilor tăi. În minte ţi de derulează imagini al unui posibil thriller si dorinţa arzătoare de a afla deznodământul te macină şi te obligă să nu laşi cartea jos. Citind mai departe, îţi vine în minte povestea contesei Elizabeth Báthory: “Ei bine, prizonierele din pivniţele noastre se evaporă şi ele, la fel ca un parfum, veştejindu-se exală o aromă. Această aromă, noi o canalizăm printr-o conduct care o transport până la nişte ventile din care Francesca, Raymond şi cu mine respirăm tinereţea care se duce. Aceste inhalaţii ne revigorează la rândul nostrum.”

Ceea ce este iarăşi fascinant la această carte este modul în care sunt “racolate” tinerele fete pentru a fi închise. Modul de a prezenta cu lux de amănunte fiecare pas te face să te întrebi dacă şi ţie ţi se poate întâmpla asta, te propulsează într-o atmosferă ostilă, dar în acelaşi timp incitantă. Mai că îţi imaginezi un Sherlock Holmes îngropat în hârtii, analizând viaţa viitoarei deţinute, ca mai apoi să o urmărească aşa cum tigrul îşi urmăreşte prada: într-o linişte de mormânt.

Singurul lucru vag în această carte este însăşi tema ei – frumuseţea. Autorul omite să o definească, lăsând astfel loc de interpretări. Cum poţi afirma că cineva e frumos sau urât, dacă nu prin prisma gusturilor tale? Frumuseţea este deci un lucru subiectiv, prin urmare tind să apreciez că acesta este punctul slab al cărţii (sunt deschisă însă la alte păreri care, poate, mă vor face să-mi schimb punctual de vedere).

Sfârşitul e însă lipsit de dinamicitate, realizându-se astfel un mare contrast între acţiune şi deznodământ. După o asemenea desfăşurare de forţe te aştepţi la un final spectaculos, măreţ. Nu este însă aşa. Totul redevine subjugat cotidianului, banalului, lucrurile reintrând pe făgaşul lor natural.

Toate acestea fiind spuse, recomand sincer această carte. Este foarte interesantă şi se citeşte dintr-o îmbucătură ;).

“Activitatea noastră se bizuie pe un principiu simpul: privarea de priviri. Ştii ce le urâţeşte pe captivele noastre? Faptul că nu se uită nimeni la ele. Or, frumuseţea nu există decât admirată, ea este pe de-a-ntregul ostentaţie. Încetează să-ţi pironeşti ochii la ea, şi ea dispare”.

Muzica VIII

2010-08-20T18:10:00.002+03:00

Intrebari?...

2010-08-17T23:39:00.003+03:00

...intrebari?...

...ce e aia speranta?ce e ala un dubiu?ce e aia corectitudine?ce e ala orgoliu?ce e aia aparenta?ce e aia incredere?ce e prostia?cat de mult poti iubi pe cineva?cat de mult poti uri pe cineva?cat de apropiate sunt ura si dragostea?e adevarat ca prima dragoste nu se uita niciodata?de ce timpul nu se mai intoarce?de ce viata se joaca cu mintile noastre? de ce nu ne putem juca noi cu ea? putem face asta?de ce un zambet acunde prea multe?de ce un zambet vindeca multe rani?...

...nota:cat de multe poate sterge timpul?...

Me duele amarte

2010-08-17T18:24:00.003+03:00

Am vrut să-ţi şterg urma

Din sufletul meu.

Am frecat puternic

Cu un burete de sârmă;

Şi-am frecat, şi-am frecat, şi-am frecat.

Degeaba.

A curs sânge

Şi-atât de mult

Încât ţi-am scris numele

Pe gresie şi faianţă

Până mi-au amorţit degetele.

Au curs lacrimi.

Şi-au curs şi curs

Până s-a inundat încăperea

Şi numele tău scris cu sânge

S-a şters.

Dar tu,

Tu tot acolo ai rămas.

Nu vrei să pleci, aşa-i?

I hate you.

One Three Hill - Quotes

2010-07-01T14:37:00.005+03:00

Shakespeare - There is a tide in the affairs of men. Which, taken at the flood, leads on to fortune. But omitted, and the voyage of their life is bound in shallows and miseries. On such a full sea are we now a float. And we must take the current when it serves. Or lose the ventures before us.

Want my world? You’ve got it.

Destiny has a way of finding you.

Start taking notes, punk.

There’s no shame in being afraid. Hell, we’re all afraid. What you’ve got to do is figure out what you’re afraid of. Because when you put a face on it, you can beat it. Or better yet, you can use it. Think about it.

It’s hard to fight the things that we’re afraid of. Sometimes we just need a little help.

Do not let the hero in your soul perish in lonely frustration for the life you deserved and have never been able to reach. The world you desire can be won. It exists. It is real. Don’t choke. It is possible. It is yours. Your art matters.

But happiness doesn’t come cheap. Hell, if it did, we’d all be smiling.

E.E. Cummings once wrote: "To be nobody but yourself, in a world which is doing its best, night and day to make you everybody, else means to fight the hardest battle, which any human being can fight, and never stop fighting."

I miss hanging out with you

I’d rather you face your problems head on.

John Steinbeck once wrote : “It seems to me that if you or I must choose between two courses of thought or action, we should remember our dying and try so to live, that our death brings no pleasure on the world."

What a frightening thing is the human, a mass of gages and dials and registers. And we can read only a few. And those perhaps not accurately.

You ever have a tough decision to make, and you wonder if you made the right choice?

We just got carried away. It didn’t mean anything.

Look, the other day, you asked me if you’ve made a difference. Well, you have. At least with me.

Best friends can forgive each other anything.

I just want to tell him that I love him.

Hey buddy. I missed you.

When things are really special it makes it that much harder to let go.

What you did doesn’t change who you are. Doesn’t make you a good guy.

Everybody makes decisions they regret. But we learn to live with it. It’s part of life.

You don’t like the person you’ve become? Then do something about it, cause no one’s going to do it for you.

Listen, do you hear that?

Hear what?

Silence. It’s nice.

If we leave this place today, we may never come back.

Perhaps we all give the best of our hearts uncritically to those who hardly think about us in return.

Have you ever seen the sky so blue?

It feels good to be free.

I know I can’t change our past but I’m hoping I can change our future.

Katherine Anne Porter once said: “There seems to be a kind of order in the universe in the movement of the stars and the turning of the Earth and the changing of the seasons. But human life is almost pure chaos.”

Oliver Wendell Holmes once said: “Many people die with their music still in them. Too often it is because they are always getting ready to live. Before they know it… time runs out."

Maybe it’s okay to lie, if you’re doing it to protect somebody.

You think you know me but you don’t; and that means you don’t know what I can do.

I may not always know what I’m doing…but I’ll try make things better.

People always leave.

I know what it’s like to have the person you love walk away.

Let us not seek to fix the blame for the past, let us accept our own responsibility for the future.

Charles Bukowski once wrote: “There will always be something to ruin our lives. It all depends on what or which finds us first. You're always ripe and ready to be taken.”

Joseph Conrad once wrote: “Who knows what true happiness is, not the conventional word, but the naked terror. To the lonely themselves, that wears a mask, the most miserable outcast, hugs some memory, or some illusion.”

Stephen King once wrote: “Time takes it all, whether you want it to or not. Time takes it all, time bears it away, and in the end there is only darkness. Sometimes we find others in that darkness, and sometime we lose them there again. “

Every choice you make shapes your future.

You’re gonna end up so bitter you’ll just destroy all the people around you.

And Hansel said to Gretel : Let us drop these breadcrumbs... so that together we find our way home. Because losing our way would be the most cruel of things.

This year...I lost my way. And losing your way on a journey is unfortunate. But, losing your reason for the journey...is a fate more cruel. And once you lose yourself, you have two choices: Find the person you used to be... or lose that person completely. Because, sometimes, you have to step outside of the person you’ve been. And remember the person you were meant to be. The person you wanted to be. The person you are.

It’s all about living your life and doing the best you can.

I realise now that when your heart breaks, you gotta fight like hell to make sure you’re still alive. ‘Cause you are and that pain you feel...it’s life. The confusion and fear... that’s there to remind you that somewhere out there is something better. And that something is worth fighting for.

Will you stay with me?

Society is a masked ball where everyone hides his real character and reveals it by hiding.

I became part of something, and it's something I care about.

You know, if you want to change something, you have to be willing to work hard at it.

Well, sometimes when you're done working hard, you have to work a little harder.

Do whatever makes you happy. But do it now. Live life for the moment because everything else is uncertain. Take advantage of what's right in front of you.

Robert Louis Stevenson wrote: "You cannot run away from a weakness. You must fight it out or perish. And if that be so, why not now and where you stand?"

Ida Scott Taylor once wrote: "Do not look back and grieve over the past, for it is gone, and do not be troubled about the future, for it has yet to come. Live in the present, and make it so beautiful that it will be worth remembering."

I never understood people who had the chance to go and chose not to.

Every song ends. Is that any reason not to enjoy the music?

Regret makes you old, and bitterness poisons the people around you.

Most of our life is a series of images. They pass us by like towns on the highway. But sometimes a moment stuns us as it happens and we know that this instant is more than a fleeting image. We know that this moment --every part of it --will live on forever.

It's never too late to try and fix things.

Have I told you lately you're my best friend?

I've come to the conclusion that, if having things turn out the way you wanted them to is a measure of a successful life...then some would say I'm a failure. The important thing is not to be bitter over life's disappointments. Learn to let go of the past.And recognize that every day won't be sunny. And when you find yourself lost in the darkness of despair...remember that it's only in the black of night that you can see the stars, and those stars will lead you back home. So don't be afraid to make mistakes, to stumble and fall, because most of the time,the greatest rewards come from doing the things that scare you the most. Maybe you'll get everything you wish for. Maybe you'll get more than you ever could have imagined. Who knows where life will take you? The road is long, and in the end,the journey is the destination.

But it's amazing how things can change in the blink of an eye.

There are moments in our lives when we find ourselves at a crossroads. The choices we make in those moments can define the rest of our days. Of course,when faced with the unknown,most of us prefer toturn around and go back.

Or I'm the reason people always leave?

Regret comes in all shapes and sizes.Some are small...like when we do a bad thing for a good reason.Some are bigger...like when we let down a friend. Some of us escape the pangs of regret by making the right choice. Some of us have little time for regret because we're looking forward to the future. Sometimes we have to fight to come to terms with the past. And sometimes we bury our regret by promising to change our ways. But our biggest regrets are not for the things we did...but for the things we didn't do.Things we didn't say...that could have saved someone we care about...

Sometimes, in order to move forward, you have to go back.

Out of sight, out of mind.

Sometimes people can surprise you.

If you could go back and change just one thing about your life,would you? And if you did...would that change make your life better? Or would that change ultimately break your heart? Or break the heart of another? Would you choose an entirely different path? Or would you change just one thing?Just one moment? One moment that you always wanted back?

Truth is still absolute.Believe that --even when that truth is hard and cold and more painful than you've ever imagined.And even when truth... is more cruel than any lie.

When somebody says you can't do something, you fight back. You prove them wrong.

People love a guy who rises from the ashes.

High school's safe,And i'm not sure i'm ready for the real world.

Sometimes,it feels like it was yesterday. And sometimes,it feels like someone else's memory.

No pain, no gain.

albert camus once wrote "Blessed are the hearts that can bend.They shall never be broken."

The world is full of magic.ou just have to believe in it

Choosing the right path is never easy.It's a decision we make with only our hearts to guide us.But sometimes we find our way to something better.

Sometimes we fight through the regret and remorse of our mistakes Our malice and our jealousyAnd the shame we feel for not being the people we were meant to be. And that's when we find our way

to something better...or when something better finds its way to us.

Love finds you, son. You don't find love.

Whenever you're having a bad day, someone else out there is having a worse day. So just stop and focus

on all the good things.

Stand up for what you believe in.The truth matters,so tell it,no matter what.

Life's too short to play games.

Someone once said that death is not the greatest loss in life.The greatest loss is what dies inside of us while we live.

*Citate din cele 7 sezoane difuzate pana acum :X

Tout va bien si tu cherches à savoir :)

2010-06-18T23:10:00.005+03:00

It’s all about living your life and doing the best you can.

Drogul meu de azi :X

2010-06-18T13:10:00.001+03:00

Enlace-moi dans tes bras, dit moi petite voix
Chuchote-moi ses contes d’autrefois
Caresse-moi des bouts des doigts
Souviens-toi, raconte-moi
Parle-moi, dit moi n’importe quoi

Fait moi rire, sourire
A en échapper une larme de joie
Et fait du feu pour nous réchauffer, j’ai peur que ne revienne-le froid
Et si je m‘assoupis un peu, reste là...

REFRAIN
Ne pars pas, ne me laisse pas seule se soir
Ferme les rideaux un instant, un moment
Se deviner dans le noir
Baby, ne pars pas, ne me laisse pas seule se soir
T’es murmures près de moi, me rappel que les anges
Un jour m’on parlé de toi

Et chante-moi nos rêves, sur ces quelques accords de guitare
Et puis couvre-moi de caresses, romantique paresse
Tue-moi, d’un regard
Et ne fait rien comme d’habitude
Qu’elle est belle l’incertitude
Je nous revois, au temps des premiers soirs
Marchant main dans la main pour être
Traversant un poème que j’ai toujours en mémoire
Et si je m‘assoupis un peu, reste là...

REFRAIN
Ne pars pas, ne me laisse pas seule se soir
Ferme les rideaux un instant, un moment
Se deviner dans le noir
Baby, ne pars pas, ne me laisse pas seule se soir
T’es murmures près de moi, me rappel que les anges
Un jour m’on parlé de toi

BREAK

REFRAIN
Ne pars pas, ne me laisse pas seule se soir
Ferme les rideaux un instant, un moment
Se deviner dans le noir
Baby, ne pars pas, ne me laisse pas seule se soir
T’es murmures près de moi, me rappel que les anges
Un jour m’on parlé de toi

Exorcizarea sufletului

2010-06-03T17:40:00.002+03:00

Bună dimineaţa!

Te doare? Te arde, aşa-i? Ei, află că acum arzi în flăcările Iadului. Surprins cumva? Eu nu aş fi. Te-ai lăsăt hipnotizat de roşul aprins al parfumului iluzor şi iată-te: prins in chingi, în creierul diavolului. Urli de durere. Te zbaţi ca un leu în cuşcă. Ragi cu toată puterea ta, însă nici măcar ecoul nu-ţi mai răspunde. Ai rămas singur. Focul îţi arde nemilos pielea fragedă, chingile îţi sugrumă încheieturile. Simţi cum îţi plesneşte fiecare tendon, fiecare muşchi, cum oasele ţi se sfărâmă. Sângele tău dă viaţă focului. Cu cât sângerezi mai mult, cu atât flăcările devin mai aprige, mai roşii, mai fierbinţi. Te-ai zbătut atât să te eliberezi şi uite că acum ai reuşit. Dar arăţi ca un monstru: trupul tot îţi e ars, din ochi iţi curg picături de sânge, nu lacrimi. Încerci în zadar să te târăşti, să cauţi o cale de scăpare. Nu reuşeşti. Gravitaţia te împiedică. Trupul tău nu mai suportă chinurile groaznice la care e supus. Inima îţi e prăjită ca o bucată de carne pe grătar. Creierul ţi se îneacă în fum. Numele meu îţi răsună în minte ca o pocnitură de bici. Timpanele îţi explodează. Cedezi. Game over!

Noapte bună!

Hey, wake up!

2010-06-02T17:08:00.001+03:00

Chiar crezi că eşti tot ceea ce pretinzi? Chiar crezi că ştii ce faci şi ce vrei? Mă îndoiesc. Tu habar nu ai pe ce lume trăieşti. Ţi-ai pierdut identitatea şi nu mai ştii cum să o recuperezi. În acest moment eşti doar un imens puzzle din care lipsesc foarte multe piese. Şi încerci să le găseşti la alţii. Dar nu le vei găsi. Te vei putea reasambla doar atunci când te vei izbi cu toată puterea de cimentul faptelor tale şi vei fi făcut bucăţele. Doar atunci îţi vei aduna toate forţele în disperarea de a redeveni omul care ai fost odată. Dar oare nu ar fi prea târziu? Oare nu ar fi mai bine să previi decât să vindeci?

P.S.

Îngeraşul de pe umărul meu spune: „Trece printr-o fază mai dificilă. Ajută-l!”

Drăcuşorul de pe celălalt umăr nu se lasă mai prejos şi-mi urlă în ureche: “Băi fată, nu vezi că a ajuns târfă de lux?”

M-ai omorât!

2010-05-03T19:40:00.001+03:00

M-ai târât prin mocirla sufletului tău,

Mi-ai otrăvit inocenţa cu veninul cuvintelor tale,

Mi-ai spintecat carnea cu tăişul ochilor tăi,

M-ai lăsat pradă monştrilor imaginaţiei tale.

Mi-ai spânzurat puritatea ochilor de catargul ipocriziei,

Mi-ai zgâriat lacrimile cu ghiarele minţii tale,

M-ai îngenuncheat umilitor cu lama aspră a ţipătului tău,

Mi-ai supt viaţa din trup cu buzele tale de un roşu malefic.

M-ai omorât!

Muzica VII

2010-05-02T15:35:00.001+03:00

Sfasietor

2010-05-02T10:21:00.002+03:00

Mă doare trupul tot.

Năprasnici, norii se sparg în ochii mei.

M-am uitat într-o altă lume,

Mi-am pierdut paşii în timp.

Lasă-mă să ţip

Şi nu mă întrerupe nicio secundă.

Mi-am adunat în glas toată durerea,

Te-am îngropat în cimitirul albastru al suferinţei mele.

Şirea spinării îmi sfâşie carnea spatelui.

Aripi cu parfum de ceaţă îmi bandajează rănile,

Venele nu mai picură sânge,

Ci lacrimi şi durere.

Nu mai vreau decât sâ mâ înec

În aburul ce-ţi iese din nări,

Să mă pierd în trupul tău malefic

Şi să-ţi bântui gândurile zi şi noapte.

Nu mai vreau cuvinte. Vreau fapte!

2010-05-01T14:13:00.002+03:00

Nu-mi mai spune ca mă iubeşti. M-am săturat să aud aceste două cuvinte „Te iubesc!” şi să nu ştiu ce înseamnă. Mă iubeşti cu adevărat? Nu mă iubeşti. De ce? Îţi spun eu: pentru că iubirea nu se descrie în cuvinte. Iubirea se simte, se demonstrează prin fapte. Nu-mi place să mi se spună toată ziua că sunt iubită. Nu mai vreau cuvinte. Cuvintele mă fac doar să-mi pierd mintea şi să le cad pradă frumuseţii lor. Cuvintele mă îmbată cu parfumul lor înşelător, la fel ca florile otrăvitoare care-şi ademenesc prada cu mireasma lor. Daca mă iubeşti, demonstrează-mi. Nu încerca să mă minţi. Vinovăţia, poate, va apăsa greu pe umerii tăi, la un moment dat. Şi cred că asta ştii şi tu: atunci voi fi departe. Demonstrează-mi că mă iubeşti! Fă-mă să simt asta. Nu pretinde doar să te cred. Am mare nevoie de dovezi de iubire…de multe.

Muzica VI

2010-05-01T13:56:00.003+03:00

Nu distrugeti o frumoasa amintire!

2010-04-18T20:47:00.003+03:00

De ce încercaţi să distrugeţi amintirea unui frumos episod? De ce aruncaţi cu noroi unul în altul? De ce nu ştiţi să respectaţi ceea ce a fost? De ce nu vreţi să încheiaţi frumos, ca doi oameni civilizaţi, această etapă din viaţa voastră care v-a făcut atât de fericiţi? Sunteţi cam bătuţi în cap, ştiţi asta? Nici unul dintre voi nu e în stare să recunoască că a greşit, nici unul dintre voi nu e în stare sa lase orgoliul deoparte şi să meargă mai departe, fără resentimente. Nu e atât de greu. Serios. Totul depinde de voinţa şi de puterea voastră.

Nu distrugeţi ceva de care o să vă aduceţi aminte toată viaţa!

P.S: Asta vă spune un om care nu a avut norocul să aveţi ce aţi avut voi! (şi ar trebui să mă luaţi în serios)

Ai uitat tot!

2010-04-17T15:55:00.001+03:00

Acum esti doar o straina.

Mai stii cum arat? Ai putea sa ma identifici intr-o poza sau sa-ti aduci aminte de mine asa cum eram odata? Eu cred ca nu. Pentru ca nu mai stii nimic. Ai lasat totul in urma si ai plecat, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, ca si cum nici macar nu ai trecut vreodata pe aici. Ai lasat in urma ta o lume intreaga, o lume care nu a fost destul de incapatoare pentru tine, o lume de care ai decis sa te rupi, o lume pe care o vei recupera greu. Ai uitat ca, odata, locul acesta te-a primit cu bratele deschis, ti-a imortalizat zambetul intr-o poza care probabil sta acum aruncata intr-un sertar, sau ti-a sters lacrimile de pe obraz. Ai uitat ca aici ai invatat sa zbori, sa gandesti cu inima, sa razi cu pofta. Ai uitat tot! Iti dai acum seama ca esti o straina? Ca nimic nu mai miroase a tine, ca nimic nu-ti mai poarta amprenta? Ai uitat tot!

Hei – mai ştii?

2010-04-09T14:21:00.001+03:00

Hei –

Ştii de ce te-am iubit?

Ştii, ştii, ştii?

Pentru că mi-ai jurat că mă iubeşti,

Pentru că mi-ai zâmbit frumos,

Şi pentru că mi-ai promis o lume nouă.

Hei –

Ştii de ce te vreau înapoi?

Ştii, ştii, ştii?

Pentru că numai tu mă faci să visez,

Pentru că numai tu mă înţelegi,

Şi pentru că tu ştii să-mi ştergi lacrimile.

Hei –

Dar ştii de ce te urăsc acum?

Ştii, ştii, ştii?

(ei, hai că asta trebuie să ştii!)

Pentru că ai uitat tot,

Pentru că se pare că nu-ţi pasă,

Pentru că…

Hei –

Dar ştii că mi-am uitat inima la tine?

(şi cred că aş cam vrea-o înapoi!)

Citatul zilei

2010-04-06T21:32:00.001+03:00

"Am rabdare cand e vorba de prostie, insa nu cu cei care sunt mandri de ea." (Edith Sitwell)

P.S. Daca citesti asta, sa stii ca trebuia sa scriu!:D

Movie

2010-04-06T21:24:00.001+03:00

Un film, zic eu, foarte interesant, care merita vazut:

Vizionare placuta!

I Got You

2010-04-05T15:21:00.002+03:00

And when you need a place to run to
For better for worse
I got you :X

O parte din tine s-a desprins...

2010-04-05T15:17:00.002+03:00

Nu te-am recunoscut.

Focul ochilor tai s-a stins,

Lasand inca cenusa calda;

Abia clipeai.

Priveai in gol,

Pierduta.

N-am indraznit sa te ating;

As fi comis un sacrilegiu.

Ai inceput sa plangi.

Lacrimile

Ti se revarsau in cascade pe obraji;

Parca toata viata ti se scurgea din trup.

Si mi-e teama sa-ti vorbesc.

Si ma doare.

Dar sa stii ca inima mea

E cu tine mereu.

(O parte din tine s-a desprins...)

FREEDOM!!!

2010-02-26T22:18:00.001+02:00

"Daca doresti libertatea, atunci incearca mai intai sa te eliberezi de tine insuti."

Ieri am primit un ravas intr-un magazin si asta scria pe el. Sunt absolut sigura ca nu a fost coincidenta. Azi m-am eliberat de mine insumi.

Lasa-ma

2010-02-12T21:05:00.003+02:00

Pasii mei spre tine ma poarta,

Narile-mi gadila, al tau parfum,

Din prietenia noastra a ramas doar scrum,

E moarta.

Lumea ce impreuna am cladit,

Departe de dura realitate,

O iluzie, un vis, dar care pe buna dreptate,

Dintr-o dat’ s-a naruit.

In ochi nu mai pot sa te privesc,

Privirea ta inima-mi zgarie,

In trupul meu se sparg valuri de apriga furie

Si nu mai vreau sa-mi amintesc.

Lasa-ma, de tine vreau sa fug,

Imi face rau a ta prezenta,

N-am nevoie de alte acte de complezenta,

Lasa-ma, din mine vreau sa te alung.

Si doare...

2010-02-08T21:10:00.001+02:00

Iubirea mea

Pentru tine

E ca un glonte:

Se declanseaza

Doar daca

Apesi pe tragaci.

Si doare…

Revelion 2010

2010-01-01T19:54:00.003+02:00

Revelionul de anul acesta? Mult ras frate!!! Deli stie =))

"Care plescaie ma asa?

Ce-ai ma?" (care se simte..:-@...exact) =))

"Vreti sa va mai fac un show, ceva? Aaaa...mi-ati adus si reflector?"

“2-10, 2-10…proba de microfon…ce ma? Mai vreti un show?? Ia cu tine si inimaaa inimaaa meaa…”

"Da' da-te mai incolo!

Unde vrei sa ma dau ca nu mai am loc! Aaa…in c*** lu' Mara!"

Aauuu…n-am looc…Intoarce-te pe o parte =))

"Da' ma, jur, urcam scarile si am vazut cum trecea pe langa cabana un urs!"

Hai nu mai spune!

"Da', ma duc eu. Sa-mi spuneti numai cum sa dau drumu' la generator, ca eu ma duc!"

Si precis! Pana jos unde era generatorul te manca mistretul, eventual si ursul lui Raul. =))

"N-ai tupeu, da' n-ai tupeu ma!"

“Da’ asa facem da? Cautam un iepure si il disecam! Abia astept!”

“Anul acesta o sa tot pornim generatoare, ca asta am facut noi toata noaptea!!!”

De la Alex citire: :-@

P.S: Daca imi mai amintesc, o sa mai scriu :D.

Greu cu agatat-ul in ziua de azi=))...daca intervine si prostia

2009-12-13T18:33:00.004+02:00

Ma plimbam astazi cu Mademoiselle Verte. Pe strada trece o dubita. In ea 2 tipi.(cocalari obositi, cu texte stupide de agatat). Cel de la volan clacsoneaza.

Tipu’: Servus! Ce mai faceti?

Noi: /:)

Si ne continuam plimbarea. Nu trece nici un minut si ne dam seama ca nu avem batiste de unica folosinta. Ne intoarcem. Si hopa! Tipii cu dubita.

Tipu’: Ce faceti? Prietenul meu vrea sa va intrebe ceva, ca nu e de aici.

Eu: Bine, bine.

Tipu’: Nu, serios acum, de unde sunteti?

Eu: Din China. Si apropos, stii ca nu e permis sa mergi cu spatele pe sosea?

Tipu’: Imi place sa incalc regulile!:>

Eu: Aha…bine. Persoanele ca voi ma enerveaza.

Tipu’: Da’ de ce esti asa de rea? Uite, prietena ta nu e asa.

O luam la dreapta pe alta strada si tipii pleaca.

Buuun.

Ajungem la pizzerie. Fantastic. Numai noua ni se putea intampla. Tipii din dubita.8-|. Si colac peste pupaza, se mai si holbau la noi. Cred ca deja spusesera prietenilor ce cocosi fusesera cu putin timp in urma, pentru ca si ei se holbau la noi. Dar au plecat dupa vreo 10 minute. Pfui.:P

Perlele lui tata :))

2009-12-02T20:18:00.000+02:00

Partea I

Tata: Auzi, tu esti emo?

Eu: =))=)) Stii macar ce inseamna?

Tata: Las ca am citit eu pe net despre Tokio Hotel aia. Si cica sunt emo.

Eu: =))=)) Bine.

Partea a II-a

Tata: Esti o ciudata.

Eu: Poftim? De ce?/:)

Tata: Da. Esti o ciudata. Asculti muzica ciudata, ai un mod ciudat de a gandi. Eu nu stiu ce-i cu tine. Ma intreb oare cum or fi colegii tai?

Eu: La fel de ciudati ca si mine. :)):))

Mda…

Mda...

2009-12-02T20:13:00.000+02:00

Mda. Mi s-au inflamat niste ganglioni pe undeva pe aproape de ceafa. Si e naspa.

Azi m-am dus la spital sa vad ce pot avea. Bleah, nu-mi place mirosul de spital, nu-mi plac spitalele. Chin. Urc la etajul 3. Ma duc la doctorita in cabinet. Nimeni. Ma duc in celalalt capat al etajului.“Nu e aici doctorita, s-ar putea sa fie la 5”. Buun. Ma duc la 5. Nu era nici acolo. Hmm. Ruda cu care eram o suna pe doctorita sa vina la 5, pentru ca sincer nu mai aveam chef sa ne tot plimbam prin spital. Si o asteptam. Dupa ce se uita la mirobolantele mele “umflaturi” incepe sa-mi puna zeci de intrebari: daca am fost racita, daca am avut febra, daca imi curge nasul, daca ma doare in gat, daca am avut variola, etc. Imi zice sa ma dezbrac si incepe sa ma “pipaie” sa vada daca am ceva la ficat, plamani, etc. Abia puteam sa ma abtin sa nu rad pentru ca eu ma gadil foarte usor. Bun. Termina si cu gadilatul. Nu se stie ce am. Poate am facut variola/varicela sau nu stiu ce ca nu am inteles, poate am o boala a adolescentei (boala sarutului…nam auzit de ea pana acum). Mda, chestia e ca trebuie sa-mi fac analize. Iar. A doua oara pe anul asta. Pff.

Vreau sa... (iluzii)

2009-11-29T13:14:00.000+02:00

Vreau sa-ti mai vad inca o data ochii albastri, calzi, jucausi, inselatori, pasionali, ademenitori. Sa-ti spun ca-mi plac si sa razi de obsesia mea pentru albastru. Sa-ti scot limba si sa incepi sa razi de mine ca de obicei.

Vreau sa-ti admir zambetul frumos ce-ti picteaza pe chip inocenta. Sa raman hipnotizata si sa incep sa ma balbai. Iar sa razi de mine.

Vreau sa-ti simt parfumul puternic, imbatator. Sa te cert ca ai folosit prea mult si inca sa-l mai simt in nari dupa ce ne-am despartit.

Vreau sa ma joc in parul tau. Sa te sfatuiesc sa ti-l lasi lung si sa ripostezi.

Vreau sa-mi plimb unghiile pe gatul tau. Sa te gadile si sa-mi dai mana la o parte.

Vreau sa ma faci sa rad. Sa nu stii cum, totusi sa ma faci sa rad de stangacia ta.

Degeaba...

2009-11-29T13:09:00.002+02:00

Ti-ai adus aminte de mine? Ei bine, eu nu mai vreau sa stiu de tine. De ce? Pentru ca pot, pentru ca vreau, pentru ca nu mai vreau sa plang. Tu singur ai ales ce ai vrut sa faci, independent de dorinta mea. Acum nu te mai intoarce sa rasucesti cutitul in rana. Nu mai vreau sa te port in inima. Timpul nu se mai intoarce. Eu nu mai vreau sa iert.

Va multumesc!

2009-11-26T21:53:00.001+02:00

Va multumesc pentru ca sunteti langa mine!

Va multumesc pentru ca ma suportati!

Va multumesc ca-mi intelegeti obsesia pentru albastru!

Va multumesc ca radeti la prostiile mele!

Va multumesc ca ma faceti proasta cand plang degeaba!

Va multumesc ca-mi spuneti ca sunt rea!

Va multumesc ca ma incurajati!

Va multumesc ca ma certati!

Va multumesc pentru toate acestea si pentru multe altele!

Pentru ca suntem D.R.A.M.!

De ce iubim Saguna?

2009-11-25T20:48:00.003+02:00

“Pentru ca ni s-a schimbat profa de romana” XF

“Pentru ca profii tin la noi atat de mult incat si in zi de greva vin la scoala”

“Pentru ca avem camere de filmat care ne fac sa ne simtim ca V.I.P.-urile”

“Pentru ca am avut cel mai tare bal.”

“Pentru ca se uita lumea la noi in autobuz si zice: Astia-s destepti!”

“Pentru ca aici am cunoscut cei mai minunati oameni si pentru mi-a deschis noi orizonturi!”

Dezamagire

2009-11-25T20:29:00.002+02:00

Doare…

Inca ma doare falsitatea ta…

Nu ti-am cerut imposibilul.

Mi-am pus toata increderea in tine,

M-am dezbracat de secrete in fata ta,

Ti-am dat voie sa ma cunosti asa cum sunt.

Si tu?

Tu ce ai facut?

M-ai facut sa sufar,

Din cauza ta am plans o seara intreaga.

Da. Recunosc.

Am plans pentru ca te iubesc,

Am plans pentru ca nu credeam

Ca vei fii in stare sa-mi faci asta.

Dar m-am inselat.

Credeam ca esti diferit,

Credeam ca tii la mine.

Dar nu a fost asa.

Nu regret nimic din acesti 10 ani…

Dar uitarea e grea,

La fel cum e de greu sa nu te mai iubesc…

Stii ca aseara te-am visat?

M.A.D.

2009-11-17T17:46:00.001+02:00

Sambata aceasta am participat la un training de “Youth Coaching”. Si in acea zi, viata mea s-a schimbat. Nu pot exprima in cuvinte tot ce am simtit dupa acea zi, ce impact a avut asupra mea tot ce s-a discutat in cadrul acelui training. Am intalnit un om extraordinar, care doar intr-o zi a reusit sa-mi schimbe viata: Harry Singha. Este acel om pe care il intalnesti o data in viata si de care iti vei aduce aminte mereu, care iti marcheaza viata in cel mai bun mod cu putinta. Si daca pana acum nu aveam bine definit “my goal”, acum il am. Si asta datorita LUI.

“The first time is magic, the second time is lesson.”

“All big things come from small ones.”

“The difficult things take time, the impossible takes longer.”

M.A.D. - Making A Difference

Vreau sa...

2009-11-12T19:37:00.003+02:00

Vreau sa fiu libera…

Vreau sa fiu iubita…

Vreau sa iubesc…

Vreau sa-mi iau viata in propriile maini…

Vreau sa arat lumii ca un zambesc poate schimba o viata…

Vreau sa ma bucur de fiecare moment al vietii…

Vreau sa actionez ghidata de primul implus…

Vreau sa ma las purtata de val…

Vreau sa traiesc azi si sa nu ma intereseze ce se intampla maine…

Vreau sa am dreptate mereu…

Vreau sa fac ce-mi trece prin cap si sa nu ma gandesc la consecinte…

Vreau sa nu regret nimic din ceea ce fac…

Vreau sa lupt pentru ceea ce cred ca e bine…

Vreau sa tip atunci cand simt nevoie…

Vreau sa rad printre lacrimi…

Vreau sa ascult povestile oamenilor si sa le dau sfaturi…

Vreau sa fiu adolescenta mereu…

Vreau sa ploua cand vreau eu…

Vreau sa fie vara mereu…

Vreau sa te sarut…

(lista ramane deschisa :)) )

Muzica V

2009-11-09T17:37:00.002+02:00

De o saptamana am facut o obsesie pentru trei melodii:

Le ascult in continuu, nu ma mai pot satura de ele =p~.

Dedicatie!

2009-10-28T20:26:00.002+02:00

Imi place mult sa scriu. Scriu ce-mi vine pe moment. Scriu ce vreau, cum vreau, cand vreau. Sunt insa doar un amator, nu pot spune ca sunt “scriitoare”. Dar ca orice om, imi place cand munca mea este apreciata de ceilalti. Aceasta apreciere face pentru mine mai mult decat las sa se vada.

Majoritatea poeziilor mele sunt insipirate din realitate, din fapte reale, nu neaparat traite de mine. Ieri am facut o poezie pentru doua persoane pe care le consider prietenii mei.

Poezia suna asa:

“Amintire…

O seara,

Un film,

O atingere.

Noi.

O promisiune,

Cateva mesaje,

Sperante.

Asteptare.

Asteptarea care te-a facut sa visezi,

Asteptarea care ti-a dat sperante,

Asteptarea care m-a pus pe ganduri.

Eu am ramas cu picioarele pe pamant

Si involuntar (sau nu) te-am facut sa speri

La ceva ce, poate, nu are sanse de reusita.

Masaj.

Palmele tale

Ating usor pielea mea.

Degetele tale

Deseneaza forme pe spatele meu.

Inchid ochii.

Incerc sa uit ca lumea

Se invarte in jurul nostru.

Noi.

Noi doi.

Un pat.

O lumina difuza a televizorului.

Imi plimb mainile prin parul tau,

Palma ta se sprijina pe pulpa mea.

Zambesc.

Vreau.

Nu vreau.

Imi place.

Dar stiu ca exista ceva care ma impiedica.

Ceva care nu ma lasa sa ma trezesc din vis

Si sa cred ca totul a fost adevarat.

Eu.

Tu.

Noi.

O amintire…

Nimic…”

Si reactia lor:

El: “da deci ai talent”; “daca vrei sa publici o carte eu iti fac ilustratiile:D”; “nimeni nu a mai scris o poezie despre mine:X iti multumesc:*”; “e mai misto decat Blaga”.

Ea: “doamne.... ralu.. iti trebuie un premiu”; “nu cred ca puteai reda mai bine tot ce s-a intamplat acolo”; “pe bune.. e super”.

Nu cred ca am facut ceva nemaipomenit, si nici ca sunt buna in ceea ce fac. Dar aprecierile lor conteaza mult mai mult decat ei pot crede. Si pentru asta le multumesc! (Si chiar daca nu pare, ii iubesc deja pe amandoi)